Vocabular psihanalitic
de termeni, noțiuni,
expresii consacrate

 

Abreacție
Procedeu utilizat în psihanaliză care constă în retrăirea și purjarea emoțiilor traumatice responsabile de apariția simptomelor nevrotice. Pentru prima oară abreacția a fost utilizată ca metodă terapeutică de dr. Josef Breuer, din Viena, mentor și colaborator al lui Sigmund Freud.

Acte ratate
Erori neintenționate din seria lapsusurilor, uitărilor  sau pierderilor, care au fost studiate de psihanaliză. Ele se  substituie unor acte conștiente, inten- ționate, lăsînd să se  întrevadă tendințe și moțiuni psihice inconștiente, gata să  erupă în viața conștientă. Psihanaliza acordă și azi un  interes deosebit studiului acestor fenomene.

Antagonism  psihic
Expresia sugerează o atitudine de   ambivalență psihică, sau în  termeni  obișnuiți de  conflict. Psihanaliza a  pus  în evidență pentru  prima oară  caracterul  conflictual al  vieții  noastre psihice care  înglobează pulsiuni și tendințe  care  au  scopuri și obiecte polarizate.

Asociații libere
În  psihanaliză, metodă de investigare psihică ce constă în faptul  de a relata orice trece prin minte fără a exercita asupra  conținutului mentale vreo cenzură de orice formă ar fi. Se  aseamănă, oarecum, cu dicteul spontan din ședințele  mediumnice. Metoda a fost creată de Sigmund Freud, atunci cînd  s-a hotărît să renunțe la aportul hipnozei în investigarea  amintirilor pacientului.

Complexul lui  Oedip
Complexul nuclear al psihismului uman, după  opinia psihanalizei, descoperit de Freud în urma propriei sale  auto-analize. Structural acest complex este definit astfel: atracție erotică a băiețelului pentru mama sa (la fetiță,  raporturile se schimbă) și ostilitate marcată față de tatăl,  pe care vrea să îl înlocuiască alături de mamă. Există și  complexul lui Oedip negativ în care atracția erotică se  manifestă față de părintele de același sex.
Soluționarea  normală a complexului lui Oedip presupune integrarea imaginii  paternale (identificarea cu tatăl) și deplasarea sau  sublimarea libidoului incestuos. În realitate, această  soluționare optimă este departe de a fi realizată în viața reală. Așa cum o  indică și drama Oedipului istoric, reminiscențele erosului  care are ca obiect mama sînt conservate chiar și la o vîrstă  adultă.
În psihanaliză, analiza oedipului constituie piatra  unghiulară a procesului tera- peutic.

Complex psihic
Termenul  îi aparține  lui C.G.Jung și desemnează o formațiune  psihică determinată ca un conglomerat de  idei, emoții,  afecte și impulsuri  motrice, care constelează în chip  autonom. (Timiditatea este un exemplu de complex  psihic.)  Complexele structurează psihicul uman și nu au  întotdeauna un caracter morbid.

Conținut  arhetipal
(În psihologia lui C.G.Jung) conținut psihic  care are o dimensiune colectivă, de maximă generalitate.  Complex  autonom inconștient care corespunde  "trăsăturilor de comportament" ale biologilor  (patterns  of behaviour).

Conținut  manifest
termen utilizat în psihologia visului la  Freud, desemnînd forma pe care o capătă visul la trezirea  visătorului, forma în care a fost el visat și memorat de  visător.

Fenomen  funcțional
Proces psihic autonom descris de Silberer,  în virtutea căruia conținuturile mentale ale stării de veghe  sînt simbolizate în starea de somn.

Idei latente
Ideile care  au stat la baza creării visului, oferind conținutul dinamic al  al structurii onirice. Dorințele visului care pot fi reduse la  noțiuni și idei concrete.

Inconștient
Termen  central utilizat de psihanaliză pentru a  desemna  acele  reprezentări  și pulsiuni psihice care  sînt inaccesibile minții  conștiente. Termenul  înglobează mai multe  semnificații după cum avem de-a  face  cu o  considerare descriptivă sau dinamică a  activității psihice.  Din punct de  vedere descriptiv, inconștientul  desemnează  reprezentările care se află într-o  stare latentă, inconștientă dar se pot reîntoarce   în conștient printr-un simplu efort de concentrare asupra  lor.  Din punct devedere dinamic,   inconștientul  desemnează  acele materiale  psihice  care sînt refulate, respinse din   conștiență și menținute  inconștiente deoarece nu sînt  conforme cu orientarea morală și  etică a   subiectului ( supraeului).

Lapsus calami
Eroare de  scriere, care intră la capitolul acte ratate, studiate  de psihanaliză.

Lapsus linguae
Eroare de  vorbire, care intră la capitolul acte ratate studiate  de psihanaliză.

Libido
Temen care desemnează  în psihanaliză mărimea excitației sexuale. Libidoul este  pentru instinctul sexual ceea ce este foamea pentru cel  alimentar. În general, și sub influența lui C.G.Jung, termenul  desemnează ideea de tendință, înclinație, apetit, în sensul de  excitație psihică acționînd ca un imbold interior spre o  acțiune exterioară.

Metoda  amplificării
Metodă de  interpretare a visului  impusă de C.G.Jung, care constă în asocierea materialului  oniric cu elemente extrase din religii, mituri,  legende  și basme populare, într-un cuvînt cu materiale   colective. Metoda a fost deja  utilizată de Freud, atunci  cînd a apelat la ajutorul basmelor în interpretarea viselor  unui pacient.
Această metodă devine, în școala lui Jung, o  adevărată hermeneutică critivată, de altfel, de   școala  freudiană.

Mecanisme psihice de  defensă
Termenul înglobează toate acele mecanisme   psihice care sînt angajate în dialectica conștientului și  inconștientului în viața psihică normală și anormală.  Refularea  este un  asemenea mecanism care împiedică  accesul la conștiența  individului a materialelor psihice  indezirabile din punct de vedere moral. Alte mecanisme:  formațiunea reacțională, proiecția, deplasarea,   condensarea, sublimarea,  identificarea cu  agresorul,  raționalizarea ș.a.

Metoda asociațiilor  libere
Procedeu terapeutic avansat de Freud care constă  în exigența  solicitată pacientului de a-i relata   terapeutului tot ceea ce îi trece  prin  minte fără  a supune conținuturile mentale care se derulează în chip  spontan unei cenzuri intelectuale sau morale.

Mijloace de investigare  a inconștientului
Există mai multe tehnici de  investigare și  conștientizare a conținuturilor  psihice inconștiente. Dintre ele enumerăm: asociațiile  libere, interpretarea  actelor ratate,  interpretarea viselor și   simbolurilor. Aceste mijloace constituie însăși  metoda  psihanalitică.

Misoneism
Reacție psihologică de refuz și respingere a tot ceea ce este nou sau  implică schimbare atît pe plan cultural, cît și  socio-relațional. Este specific societăților primitive  tradiționaliste și imobiliste și, în general, persoanelor  vîrstnice.

Nevroză
Afecțiune psihică  larg răspîndită care poate fi supusă tratamentului  psihanalitic. Spre deosebire de psihotic, insul nevrozat este  conștient de condiția sa, rămîne activ social și capabil de  muncă și satisfacții afectiv-intelectuale.

Postură  infantilă
Postură relațională specifică vîrstei  infantile, care se caracterizează printr-o atitudine globală  pasivă-receptivă față cuplul parental. În relațiile adulte, p. i. desemnează adeseori o schemă relațională de tip  master-slave, sau sado-mazochistă.

Proces de  individuație
Scopul final al terapiei junghiene. El  desemnează trecerea de la  ființa parcelată, disociată a  individului  istoric, la cea plenară, completă,  care  a realizat Sinele. Jung crede că acest proces este  descris în alchimia tradițională prin sintagme ca unirea   contrariilor, conjuncția opușilor, conjuncția  soare-lună,  mariajul regal etc. În prima fază acestui  proces conștiința este  inghițită de inconștient, pentru  a renaște în final revivificată (după  ce va fi integrat  conținuturile psihice refulate, sau care nu au făcut   niciodată parte din conștiința individului).

Psihanaliză
Termenul  desemnează  concomitent trei aspecte: metodă de  tratament a afecțiunilor nevrotice;  metode de   investigare a inconștentului pihic;   cunoștințele  extrase pe această cale.

Psihanaliză  aplicată
Ramură a psihanalizei care se ocupă cu studiul  fenomenelor culturale și spirituale. Ea debutează cu lucrările  lui Freud dedicate studiilor extraclinice.

Psihologie  abisală
O altă desemnare  generică a   psihanalizei.  Întrucît se ocupă de cercetarea   conținuturilor inconștientului  psihic,  psihanaliza  poate fi numită  abisală.

Psihologie  dinamică
O  psihologie care se axează pe  premiza,  confirmată de realitatea  clinică, a   conflictului dintre forțe psihice antagoniste. Ea  pune   un accent central pe sarcina    invetigării  inconștientului psihic, pe interpretare  și  asimilare a materialelor inconștiente. Diferă   atît de psihiatrie, cît  și de psihologie.   Psihanaliza este o  psihologie  dinamică.

Refulare
Proces psihic  autonom prin care anumite materiale psihice:   reprezentări, afecte, impuslii, sînt  împiedicate să  aceadă la conștient.  Ele  sînt  astfel  împiedicate să se  traducă în  act fie că este vorba  de   simpla conștientizare, fie de o excitarea   motilității.

Refulat
Produsu l refulării; materiale psihice refulate.

Simptom nevrotic
Manifestare  clinică a unui conflict nevrotic.

Supradeterminare
Termenul  include ideea de stratificare a cauzelor apariției simptomelor  nevrotice. Supradeterminarea se poate aplica și în  interpretarea producțiilor culturale, simbolice, mitologice,  atunci cînd mai multe surse sau interese psihice au contribuit  la constituirea unei imagini, simbol, mitologemă, filozofemă.

Tată  devorator
Versantul psihic negativ, castrator, al  imaginii  arhetipului paternal în psihologia junghiană.  Reprezetări culturale ale tatălui devorator găsim în  Vechiul  Testament, și în general în  miturile care  descriu personaje mistice, divinități, mînioase,  distructive, sau situații fatale care evocă arhetipul paternal.

Tendința refulată și  instanța  refulantă
Tendința psihică   refulată are  mai tot  timpul, în  psihanaliză,  un caracter sexual (a  nu se confunda cu sexualul   genital). Instanța  refulantă se identifică cu  cenzura  morală a individului situată în  supraeu.

Tendințe psihice  incompatibile
În psihanaliză, expresia desemnează un  cuplu de forțe psihice antagoniste, care opun deobicei  tendințele morale ale individului (supraeul, idealul eului  etc.) și pulsiunile sale animale. Din cele din urmă fac parte,  în general, pulsiunile erotice și agresive.

Travaliul oniric
Proces psihic prin care conținutul latent al  visului (ideile latente) este transformat în conținut  manifest. Interpretarea visului constă tocmai în  inversarea acestui proces, prin care fațada visului  este  redusă  la conținutul  latent. Travalul oniric - munca visului - cuprinde mai multe faze din care cităm: deplasarea, condensarea, simbolizarea, reprezentarea prin invers. Cea mai importantă și fază este, însă, regresiunea reprezentărilor verbale la stadiul de percepții vizuale.

*Vocabularul nostru nu este compilat din surse, mai mult sau mai puțin autorizate. El este opera colectivului de autori de la AROPA, condus și îndrumat de J. Chiriac. Izvorul de creație al acestui vocabular îl constituie exeperiența psihanalitică directă. De aceea, explicațiile oferite aici au o ținută pragmatică extrem de utilă în practica psihanalizei. 


Această pagină aparține primului site de psihanaliză din România.
Copyright AROPA, 1999-2000. Contact: e-mail
aropa@yahoo.com.
Pentru căutare pe acest site
click aici. Înapoi la index.